- Propui un drum periculos, îl auzi pe Cantemir, parcă dintr-o galaxie îndepărtată. Când eşti atent la ce nu se spune graniţa dintre speculaţie şi intuiţie e extrem de mică. Pe scurt, sună a populism faza ta.
Îşi turnă un păhărel, îl degustă muindu-şi buzele, îl puse pe masă ca şi când i-ar fi fost frică să nu se spargă.
- Vezi să nu te iei de mână cu fanii lui Ţăcălin, avertiză el. Apropo, ai auzit ce-a declarat recent?
Robert nu auzise.
- Cică în limba bătrână "Apocalipsa" vine de la "apucă lipsa", raportă Cantemir cu satisfacţia celui care se ştie ca fiind primul care le află.
Robert îl privi confuz.
- Ce limbă bătrână? Nu-i totuna cu limba maternă?
Cantemir izbucni în râs:
- Aşa pare dar nu e. Limba bătrână e, după Ţăcălin, limba străveche. Aia adevărată.
- Mă tem că nu înţeleg.
- Mai de neînţeles decât asta e faza cu "apucatul": ne apucă lipsa asta de ce avem între picioare, o apucăm noi de-un picior, ne apucă după cum te-apucă dracii? Mister şi putrefacţie.
Celălalt tăcu. O vreme. Apoi se exprimă:
- De unde eşti tu convins că m-aş lua de mână cu un astfel de public? Din câte înţeleg, fanii lui Ţăcălin pun botu' la orice inepţie. Eu doar ţi-am atras atenţia că să fii atent la ce nu se spune nu la ce se spune. Ori te-ai molipsit şi tu de la politicieni care în dorinţa lor de a decripta mesajul altora îl răstălmăcesc de zici că nu-i adevărat ce bazaconii scot pe guriţa-le? Hm, aud?
Atât. Restul dialogului dintre aceste două personaje precum şi restul evenimentelor în care sunt implicate ele e la fel de semnificativ precum horocopul lui Neti Sandu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.